Pagini

marți, 3 mai 2016

Investitorul şi sfătuitorii săi

   Investitorul inteligent nu va cumpăra și nu va vinde doar pe baza recomandărilor unui serviciu financiar. Odată stabilit acest lucru, rolul serviciului financiar este acela de a furniza informații și de a oferi sugestii.

   S-a constatat că majoritatea CFA ignoră preceptele lui Graham: potențialul de creștere este mai important decât calitatea profitului, riscurile și politica dividendelor în determinarea raportului PP.

   Investitorul inteligent va acorda atenție sfaturilor şi recomandărilor primite de la agențiile de investiţii mai ales cele care se bucură de o reputație excelentă; însă va trebui să raporteze aceste sugestii la păreri viabile şi obiective - fie ale lui însuși, dacă este competent, fie ale altor categorii de sfătuitori.

   Majoritatea cumpărătorilor de titluri primesc sfaturi fără să plătească propriu-zis pentru ele. Este logic aşadar ca, în majoritatea cazurilor, ei să nu fie îndreptăţiţi şi să nu se aştepte la rezultate peste medie.

   Investitorii defensivi, aşa cum i-am definit noi, nu vor fi pregătiţi să treacă prin filtrul evaluării independente recomandările făcute de sfătuitorii lor cu privire la titlurile de valoare. ... Dacă vor respecta sfatul nostru, se vor limita la obligaţiunile de prim rang şi la acţiunile ordinare ale marilor corporaţii, de preferat cele care pot fi achiziţionate la preţuri care nu sunt mari ţinând cont de experienţa acumulată şi de rezultatele analizei.

   Investitorul agresiv va conlucra de regulă activ cu sfătuitorii săi. El le va cere acestora să fie expliciţi în recomandările lor şi va insista să le treacă prin filtrul evaluării persoonale. Aceasta înseamnă că investitorul îşi va adapta aşteptările şi natura operaţiunilor sale bursiere la stadiul cunoştinţelor şi experienţei sale în domeniu. Doar în cazuiri excepţionale, când sfătuitorii şi-au demonstrat din plin integritatea şi competenţa, investitorul se poate baza pe sfatul lor fără să înţeleagă şi să aprobe decizia luată.

    Comentariu

   Dacă taxele reprezintă într-un an mai mult de 1% din capitalul dumneavoastră, probabil ar trebui să căutaţi un alt consilier. Dacă vă permiteţi să investiţi mai puţin de 100.000 dolari, s-ar putea să nu reuşiţi să găsiţi un consillier financiar care să se ocupe de investiţiile dumneavoastră. În acest caz, cumpăraţi diverse titluri ale unor fonduri de indici cu costuri minime, urmaţi sfaturile din această carte, iar portofoliul dumneavoastră va atinge până la urmă o valoare la care vă veţi putea permite un consilier.

   În primul rând însă, ar trebui să aveţi suficientă încredere în consilierul dvs pentru a-i pemite acestuia să vă apere de cel mai mare duşman pe care-l aveţi - dumneavoastră înşivă.

   "Dacă consilierul este o linie de apărare între dvs şi cele mai rele impulsuri ale dvs.", spune analistul financiar Robert Veres, "atunci el trebuie să dispună de mijloace care să vă ajute pe amândoi să le controlaţi".

Dintre aceste mijloace amintim:
  • un plan financiar cuprinzător, în care să se arate cum veţi câştiga, veţi economisi, veţi cheltui, veţi împrumuta şi veţi investi banii dumneavoastră
  • o declaraţie cu privire la politica de investiţii, în care să se specifice clar abordarea dumneavoastră investiţională
  • un plan de alocare a capitalului, în care să se arate ce sume veţi imobiliza în diferite categorii de investiţii.

   N-ar trebui să investiţi vreun ban sau să luaţi vreo decizie decât dacă aceste lucruri au fost stabilite şi corespund dorinţelor dumneavoastră.

ideile de mai sus sunt preluate din Investitorul inteligent, Benjamin Graham, Editura C.H.Beck 2010, București