10 reguli de baza pentru investitorii in actiuni - Benjamin Graham

Regula numarul 1

Un indicator P/E (price/ earning ratio) cel putin dublu fata de rata bondurilor cu rating AAA.

„Investitiile in actiuni prezinta un risc mult mai ridicat decat cele in obligatiuni. Prin urmare, randamentul asteptat pentru investitiile in actiuni trebuie sa fie mult mai ridicat, pentru a compensa asumarea riscului”, a explicat Andrei Radulescu.

Regula numarul 2

Indicatorul PER mai mic decat 40% din cel mai mare nivel al aceluiasi indicator din ultimii 5 ani.

„Evaluarea comparativa (indicatori PER, PBV, Psales) este foarte importanta in determinarea potentialului de evolutie a unei actiuni. Un PER mai mic poate exprima, in general, un potential mai ridicat de evolutie pe termen scurt (raportat la alte companii) (subevaluare relativa). In general pe parcursul unui ciclu economic se poate calcula un PER mediu, dar si PER-ul minim si PER-ul maxim (pentru fiecare actiune in parte). Evident, se recomanda companiile cu un PER sub cel mediu, sau cu un discount important fata de PER-ul maxim, pentru a putea spera la potential de crestere ridicat. Practic, intr/o viziune pe termen mediu/lung, se intra la cumparare cand PER se situeaza sub media observata imn ciclu economic anterior, sau prezinta un discount important fata de PER/ul maxim inregistrat de companie in acest interval (ciclul economic anterior)”, spune analistul SSIF Broker.

Regula numarul 3

Randamentul dividendului sa fie de cel putin 2 treimi din randamentul obligatiunilor AAA.

„Investitiile in actiuni vizeaza atat potentialul de apreciere a acestor titluri, dar si dividendele pe care aceste companii le pot acorda. Randamentul dividendului trebuie comparat cu randamentul unei obligatiuni free risk, dar trebuie luat in calcul si potentialul de apreciere a actiunilor respective”.

Regula numarul 4

Pretul actiunii sub 2 treimi din tangible book value per share (Valoarea contabila/actiune) 

„Companiile a caror capitalizare se situeaza sub nivelul tangible book prezinta potential de crestere".

Regula numarul 5

Pretul actiunii sub 2 treimi din valoarea neta curenta a activelor

„Un investitor poate cumpara titlurile companiei si poate sa decida vanzarea activelor lichide piece by piece, obtinand un randament foarte bun cu riscuri relativ reduse (tangible book incorporeaza elementele care pot fi rapid tranformate in lichiditati)”.

Regula numarul 6

Datoriile totale mai mici decat valoarea contabila

„Investitorii analizeaza si structura de finantare a companiei in luarea deciziilor de investitie. O structura optima de finantare depinde de la o economie la alta, de la un sector la altul. In mod normal, cu cat rata de impozitare a profitului este mai ridicata, cu atat preferinta pentru indatorare este mai ridicata”, explica analistul SSIF Broker.

Regula numarul 7

Current ratio (venituri curente impartit la datorii curente) mai mare de 2

„Lichiditatea companiei este un indicator important analizat de investitori in luarea deciziilor de investitie. Un current ratio peste 2 exprima un grad ridicat de lichiditate, care diminueaza posibilitatea unui scenariu in care companie s-ar putea confrunta cu dificultati de lichiditate pe termen scurt (12 luni)”.

Regula numarul 8

Datoriile totale mai mici decat dubul valorii nete curente a activelor

„Trebuie sa existe prudenta, mai ales in perioadele de criza financiara, pentru ca un grad ridicat de indatorare poate determina probleme de lichiditate si insolventa pentru companii”.

Regula numarul 9

Profitul net din ultimii 10 ani sa aiba o rata de crestere  de cel putin 7% anual.

„Evolutia profitului net pe parcursul unui ciclu economic este importanta pentru investitori in luarea deciziilor de investitie. In mod normal, ritmul de evolutie a profitului net la nivelul unei companii pe parcursul unui ciclu economic trebuie sa fie superior ratei medii de evolutie a economiei si inflatiei medii (rata medie anuala a profitului mai mare decat suma dintre inflatia medie anuala si ritmul mediu anual de evolutie a economiei)”.

Regula numarul 10

Stabilitatea profitului: sa nu fie mai mult de 2 declinuri de 5% pe an si castigurile din ultimii 10 ani sunt permisibile

„Din perspectiva analizei fundamentale, se recomanda investitii pe termen lung, care vizeaza companii care pot outperforma pe parcursul unui ciclu economic. Stabilitatea rezultatelor companiilor este prin urmare foarte importanta. Practic, prin acesrt criteriu se admit maxim 2 ani de scadere a rezultatelor (acesti doi ani corespund in mod normal perioadelor dintre 2 cicluri economice (perioada unei crize ciclice, care poate afecta economia si rezultatele companiilor)”.

"Marja de siguranţă" - concept de bază al activităţii de investiţii

   Se spune că un monarh oriental le-a cerut înţelepţilor săi să formuleze o propoziţie care să fie avută în vedere şi care să fie adevărată şi potrivită în toate momentele şi situaţiile. Ei au venit în faţa lui cu cuvintele: "Apoi, şi asta va trece." Câte lucruri exprimă! Cât de mobilizatoare sunt în clipele de mândrie! Şi cât de mângâietoare, în adâncurile suferinţei! "Apoi şi asta va trece!" Cu toate acestea, să nădăjduim că nu sunt foarte adevărate:" - Abraham Lincoln, cuvântare rostită în faţa membrilor Societăţii Agricole a Statului Wisconsin, Milwaukee, 30 septembrie 1859, în Abraham Lincoln: Speeches and Writtings 1859-1865 ) Library of America, 1985), vol II, pag. 101.

   "Şi asta va trece!" modul de a exprima în trei cuvinte secretul investiţiilor sigure, îndrăznim să propunem mottoul MARJA DE SIGURANŢĂ.

   Toţi investitorii experimentaţi îşi dau seama că marja de siguranţă este esenţială pentru alegerea unor obligaţiuni şi acţiuni sigure. De exemplu, o societate de căi ferate ar fi trebuit să aibă un raport profit- cheltuieli fixe totale mai mare de cinci (înainte de scăderea impozitului), într-o perioadă de câţiva ani, pentru ca obligaţiunile ei să fie considerate titluri din categoria investiţiilor.

   Pentru obligaţiuni, marja de siguranţă se mai poate calcula comparând valoarea totală a întreprinderii cu suma datoriilor. (Un calcul similar se poate face pentru o emisiune de acţiuni privilegiate). Dacă firma datorează 10 milioane de dolari şi valorează de fapt 30 de milioane de dolari, atunci valoarea poate să scadă cu două treimi - teoretic cel puţin - înainte ca posesorii de obligaţiuni să sufere pierderi. Diferenţa dintre valoarea întreprinderii şi datorii, sau "tamponul", se poate determina cu aproximaţie folosind preţul mediu de piaţă al emisiunilor de acţiuni secundare dintr-un interval de câţiva ani. Cum preţul mediu al acţiunilor are, în general, legătură cu capacitatea medie de a produce câştig, marja "valorii întreprinderii" raportate la cheltuieli vor fi, în majoritatea cazurilor, similare.

   Conceptul de marjă de siguranţă poate fi aplicat şi în domeniul acţiunilor ordinare, dar cu câteva modificări necesare.
   Există situaţii în care o acţiune ordinară poate fi considerată sigură pentru că beneficiază de o marjă de siguranţă la fel de mare ca aceea a unei obligaţiuni de bună calitate. Aşa se va întâmpla, de exemplu, atunci când o companie are în circulaţie numai acţiuni ordinare care, în condiţii de criză economică, se vând la un preţ mai mic decât obligaţiunile care ar putea fi emise fără a pune în pericol valoarea activelor şi capacitatea de a produce câştig.

   - Capacitate de a produce câştig - este expresia folosită de Graham pentru a denumi profiturile potenţiale ale unei companii sau, aşa cum el însuşi se exprimă, suma pe care o firmă "ar fi de aşteptat s-o câştige an de an în cazul în care condiţiile economice precumpănitoare în acea perioadă s-ar menţine neschimbate." ("Analiza valorilor mobiliare", Ediţia din 1934, pag. 354)
   Din unele prelegeri ale sale, se vede clar că Graham voia ca termenul să acopere perioade de cel puţin 5 ani. Puteţi aproxima într-un mod rudimentar, dar simplu capacitatea de a produce câştig pe acţiune a unei companii calculând inversul raportului preţ-profit; o acţiune cu un raport PP de 11 se poate spune că are o capacitate de aproduce câştig de 9% (sau 1 împărţit la 11). În prezent, "capacitatea de a produce câştig" este denumită adeseori "randament al profitului".

   În asemenea cazuri, investitorul poate să obţină marja de siguranţă asociată unei obligaţiuni şi, în plus, să aibă toate şansele de a realiza creşterea venitului şi a capitalului investit inerentă unei acţiuni ordinare.
   (Singurul lucru care-i lipseşte este capacitatea legală de a insista să se plătească dividende - dar acesta este un neajuns mărunt în comparaţie cu avantajele pe care le are). Acţiunile ordinare cumpărate în asemenea circumstanţe oferă combinaţia ideală, rar întâlnită, de siguranţă şi posibilitate de realizare a unui profit.

   Graham: "Marja de siguranţă este diferenţa dintre rata profitului adus de acţiune la preţul plătit pentru ea şi rata dobânzii aduse de obligaţiuni, iar această marjă de siguranţă este diferenţa care ar urma să absoarbă evoluţiile nesatisfăcătoare. Când a fost scrisă ediţia din 1965 a "Investitorului inteligent", acţiunile tipice se vindeau la un preţ de 11 ori mai mare decât profitul, dând un randament de 9%, faţă de 4%, cât dădeau obligaţiunile. În cazul respectiv, beneficiai de o marjă de siguranţă de peste 100%. Acum (în 1972), nu există nicio diferenţă între rata profitului acţiunilor, iar eu spun că nu există marjă de siguranţă... În cazul acţiunilor, marja de siguranţă este negativă...

(calcul propriu) Să facem un simplu calcul:

Dacă la un PP=11 capacitatea de a produce câştig este de 9% (1 împărţit la 11= 0,09 rezultă 9%) şi dacă Buffett spera mereu la un profit de 15-20%/an, ce PP mediu pe cel puţin 5 ani - aşa cum cere Graham să calculăm- este de dorit să avem?
PP=10 1:10=10%
PP=7   1:7=14%
PP=6   1:6=16%
PP=5    1:5=20%, deci un PER=5 pe ultimii 5 ani

   În teoria investiţiilor nu există nici un motiv ca profiturile viitoare atent estimate să reprezinte un indicator mai puţin sigur decât rezultatele obţinute în trecut; de fapt, în analiza valorilor mobiliare se preferă tot mai mult o evaluare competentă a viitorului. Astfel, abordarea specifică investiţiilor în acţiuni în creştere poate oferi o marjă de siguranţă la fel de solidă ca aceea pe care o oferă investiţiile obişnuite cu condiţia ca evaluarea situaţiei viitoare să se facă cu prudenţă, iar din aceasta să rezulte  o marjă satisfăcătoare în raport cu preţul plătit.

   Ideea care stă la baza conceptului de marjă de siguranţă devine mult mai evidentă atunci când o aplicăm la titlurile de valoare subevaluate sau de ocazie.
   Prin definiţie, avem în acest caz o diferenţă favorabilă între preţ, pe de o parte, şi valoarea efectivă sau estimată, pe de altă parte. Această diferenţă este marja de siguranţă. Ea serveşte la absorbirea efectului produs de calcule greşite sau de evenimentele nefavorabile.

   Însă titlurile subevaluate îşi datorează existenţa multiplelor întreprinderi - poate chiar majorităţii acestora - pentru care viitorul nu pare nici cu totul promiţător, nici cu totul nepromiţător. Dacă acestea sunt cumpărate la un preţ cu mult sub valoarea lor, chiar şi un declin moderat al capacităţii de a produce câştig nu trebuie să reprezinte pentru investiţie o piedică în calea obţinerii unor rezultate satisfăcătoare. Marja de siguranţă îşi va fi îndeplinit atunci menirea.

ideile de mai sus sunt preluate din Investitorul inteligent, Benjamin Graham, Editura C.H.Beck 2010, București 

Analiza comparativă a opt perechi de companii

   Puteți  afla probabilitatea ca randament al vânzărilor şi ca randament al capitalului.

RANDAMENTUL VÂNZĂRILOR= PROFIT NET / VÂNZĂRI

RANDAMENTUL CAPITALULUI= PROFIT / VALOARE CONTABILA

   Majoritatea specialiştilor în analiza valorilor mobiliare încearcă să selecteze acţiunile care vor da rezultate bune în viitor, în primul rând din punct de vedere al comportamentului pe piaţă, dar şi al evoluţiei profitului. Noi suntem sceptici că aceste lucruri se poate face cu rezultate satisfăcătoare. Noi am prefera ca analistul să caute cazuri excepţionale sau rare  în care să ajungă la concluzia cât de cât certă că preţul este inferior valorii. El ar trebui să poată face acest lucru într-un mod competent pentru a obţine rezultate satisfăcătoare de-a lungul anilor.

   Comentariu
"Ceea ce a mai fost, aceea va mai fi, şi ceea ce s-a întâmplat se va mai petrece, căci nu este nimic nou sub soare. Dacă este vreun lucru despre care să se spună: Iată ceva nou! , acesta a fost în vremurile străvechi, de dinaintea noastră."
                                                                                                          Ecleziastul 1, 9-10

 Acţiunile ieftine pot deveni ulterior supraevaluate, iar cele scumpe se pot ieftini. La un moment dat, aproape orice acţiune este un chilipir; alteori, ea este scumpă. Dacă firme bune şi companii rele există, o acţiune bună nu există; există numai preţuri bune ale acţiunilor, care apar şi dispar.

   Nu uitaţi că un raport PP cu mult peste 25 îl făcea pe Graham să se strâmbe!

   Aşa cum îi plăcea lui Graham să spună, pe scurt, piaţa este o maşină de vot, dar pe termen lung, este o maşină de cântărit.

   Investitorul inteligent ar trebui să accepte că panica bursei poate da naştere unor preţuri excelente pentru companii bune şi preţuri bune pentru companii excelente.

   Marja de profit a firmei= raportul procentual dintre profit net şi vânzări

   Ce am aflat din toate acestea? Piaţa îşi bate joc de principiile lui Graham pe termen scurt, dar până la urmă, ele sunt întotdeauna revalidate. Dacă cumpăraţi o acţiune doar pentru că preţul ei creşte - în loc să vă întrebaţi dacă valoarea ei companiei care o emite creşte - atunci, mai devreme sau mai târziu, veţi regreta amarnic. Nu este o probabilitate. Este o certitudine!

*ideile de mai sus sunt preluate din Investitorul inteligent, Benjamin Graham, Editura C.H.Beck 2010, București